Biroul Național de Statistică prezintă rezultatele finale ale Recensământului populației și locuințelor (RPL) din 2024 cu privire la caracteristicile migraționale ale populației cu reședință obișnuită² la data de referință a recensământului (8 aprilie 2024).

Conform rezultatelor finale ale RPL 2024:

• Și-au schimbat reședința obișnuită la nivel de raion/municipiu 9,7% din populația țării sau 233,3 mii persoane.
• Din total persoane născute în alte țări, 77,4% dețineau cetățenia Republicii Moldova (inclusiv dubla cetățenie), 22,4% - cetățenia altei țări și 0,2% erau fără cetățenie;
• La data de referință a recensământului, 30,8% din persoane locuiau în aceeași locuință de la naștere, 62,4% – pe parcursul a 12 luni și mai mult și 6,8% trăiau în locuința unde își aveau reședința obișnuită mai puțin de 12 luni. Și-au schimbat reședința obișnuită în alt raion/municipiu 9,7% din populația țării sau 233,3 mii persoane.

Populația după țara nașterii

În funcție de țara nașterii, care determină statutul migrațional al persoanei, populația Republicii Moldova (RM), conform rezultatelor recensământului din 2024, includea câteva grupe, și anume: persoane născute în țară ale căror ambii părinți erau, de asemenea, născuți în Republica Moldova constituind 2 148,2 mii persoane (sau 89,2% din populația totală), persoane născute în țară cu un părinte născut în străinătate - 106,6 mii persoane (sau 4,4%), sau cu ambii părinți născuți în alte țări – 26,6 mii persoane (sau 1,1%), precum și persoane născute în alte țări – 106,7 mii persoane (sau 4,4% din populație) (Tabelul 3.1 din Anexă, Figura 1).

Figura 1. Distribuția populației după statut migrațional,
la recensământul din 2024, % din total populație

Descarcă datele în format .xlsx

Populația născută în Republica Moldova cu părinți născuți în străinătate în mare parte dețin cetățenia țării, în timp ce 66,1% dintre persoanele născute în străinătate aveau cetățenia Republicii Moldova (Figura 2).

Figura 2. Distribuția populației după statut migrațional în funcție de cetățenie,
la recensământul din 2024, % din total populație

Descarcă datele în format .xlsx

Populația născută în alte țări și structura acesteia pe grupe de vârstă, sexe și cetățenie

Din total populație cu reședință obișnuită estimată la recensământul din 2024, 106,7 mii persoane (sau 4,4%) erau născute în alte țări, din care 65,1 mii (sau 61%) erau de sex feminin și 41,6 mii persoane (sau 39%) - de sex masculin (Tabelul 3.2 din Anexă).

Structura pe grupe de vârstă majore a acestor persoane născute în alte țări include 12,4 mii persoane (11,6%) de vârsta 0-14 ani, 52,2 mii persoane (sau 48,9%) de vârsta 15-64 ani și 42,1 mii persoane (sau 39,5%) erau persoane vârstnice de 65 de ani și peste.

Ponderea populației masculine născute în alte țări cu vârsta de 0-14 ani a constituit 15,3% și a bărbaților de 15-64 ani de 53,3%, ceea ce este cu 6,1 puncte procentuale (p.p.) și, respectiv, 7,1 p.p. mai mare decât ponderea populației feminine de aceleași vârste, iar ponderea bărbaților de 65 ani și peste (31,4%) - cu 13,2 p.p. mai mică decât ponderea femeilor din această grupă de vârstă în total populația născută în alte țări (Figura 3).

Figura 3. Ponderea populației născute în alte țări, pe grupe de vârstă și sexe,
la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Femeile născute în străinătate aveau vârsta medie de 55,2 ani, sau cu 8 ani mai mare decât vârsta medie a bărbaților din această grupă a populației (47,2 ani) (Tabelul 3.3 din Anexă).

Din total persoane născute în alte țări, 77,4% dețineau cetățenia Republicii Moldova (din care 12,0 mii persoane - dubla cetățenie), 22,4% cetățenia altei țări și 0,2% erau fără cetățenie (Tabelul 3.2 din Anexă).

Populația de 15 ani și peste născută în alte țări după starea civilă legală

În structura după starea civilă legală³ a populației de 15 ani și peste, născute în alte țări, persoanele căsătorite dețineau o pondere de 54,3%, cele niciodată căsătorite constituiau 14,8%, cele văduve - de 16,8% și cele divorțate de 14,1% (Tabelul 3.4 din Anexă).

Persoanele căsătorite predominau printre bărbați, cu o pondere de 64,9%, comparativ cu 48% pentru femei, iar femeile văduve, în rândul persoanelor născute în străinătate de 15 ani și peste, erau de cca 3 ori mai numeroase decât bărbații văduvi - în proporție de 23,4% și, respectiv, 5,8% în categoria vizată a populației de același sex.

Ponderea persoanelor niciodată căsătorite era de 19,4% în rândul bărbaților născuți în alte țări, fiind cu 7,3 p.p. mai mare decât ponderea la femei - 12,1%. Ponderea bărbaților divorțați era cu 6,5 p.p. mai mică decât cea a femeilor divorțate (Figura 4, Tabelul 3.4 din Anexă).

Figura 4. Structura populației în vârstă de 15 ani și peste născută în alte țări,
după starea civilă legală, pe sexe, la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Fiecare a doua persoană străină, cu reședință obișnuită în Republica Moldova la recensământul din 2024, a fost născută în Ucraina (49,1% sau 52,4 mii persoane), iar una fie trei persoane – s-a născut în Rusia (30,5% din persoanele născute în altă țară) (Figura 5, Tabelul 3.5 din Anexă).

Figura 5. Structura populației născute în alte țări, după țara nașterii, la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Copiii de 0-14 ani predomină în rândul populației născută în țări precum Marea Britanie, Franța și Italia (în proporție de 92,0%, 87,9% și, respectiv, 65,7%). Persoanele de 15-64 ani dețin pondere majoritară în rândul populației născute în România (66,4%), Kazahstan (64,4%) și Azerbaidjan (58,8%). Totodată, peste o treime din persoanele născute în Ucraina, Azerbaidjan și Kazahstan sunt de vârsta de 65 ani și peste (Figura 6).

Figura 6. Structura populației născute în alte țări, după țara nașterii, pe grupe de vârstă,
la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Cetățenii străini după motivul aflării în Republica Moldova

La recensământul din 2024, populația cu reședință obișnuită în Republica Moldova, care deținea doar cetățenia altui stat sau cei fără nici o cetățenie, reprezinta 26,1 mii persoane sau 1,1% din populația totală. Dintre aceștia, majoritatea (57,5% sau 15,0 mii persoane) se afla pe teritoriul Republicii Moldova din motiv de strămutare forțată, urmând cei care aveau ca motiv situația familială (25,2% sau 6,6 mii persoane) (Figura 7).

Figura 7. Cetățeni ai altei țări sau cei fără cetățenie, după motivul aflării în Republica Moldova,
la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Raportat la structura pe sexe, predominau persoanele de sex feminin, cu 54% (față de 46% bărbați), iar la distribuția pe medii de reședință majoritatea de 77,8% locuiau în mediul urban (Tabelul 3.6 din Anexă). Pe grupe de vârstă, se evidenția categoria de vârstă 15-64 de ani, cu 69,9% din totalul cetățenilor străini cu reședință obișnuită în Republica Moldova (Tabelul 3.7 din Anexă).

Principalele țări după cetățenie erau Ucraina (72,2% din toți cetățenii străini), urmată de Federația Rusă (7,8%), India (4%), România (3,6%), Turcia (1,5%), Israel (1,2%), celelalte state având o pondere de sub 1% fiecare (Figura 8, Tabelul 3.8 din Anexă).

Figura 8. Cetățeni ai altei țări sau fără cetățenie, după țara cetățeniei,
la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

După motivul aflării pe teritoriul Republicii Moldova și cetățenia deținută se distingeau persoanele: din categoria de strămutare forțată - pentru cetățenii Ucrainei (76,7% din totalul de cetățeni ai Ucrainei), cauzat în special de războiul din Ucraina; persoanele venite pentru studii - pentru cetățenii Indiei (96,7% din cadrul cetățenilor Indiei), precum și motivul privind situația familială - pentru cetățenii Federației Ruse (70% din totalul acestora), României (70,2%) și Italiei (70,7%). Dintre cei care au declarat motivul aflării lucru / interes de afaceri se evidențiau cetățenii Turciei (42,5% din totalul acestora) (Figura 9).

Figura 9. Cetățeni ai altei țări sau cei fără careva cetățenie, după țara cetățenieiși motivul aflării
în Republica Moldova, la recensământul din 2024, %

Descarcă datele în format .xlsx

Categoria populației cu statut de strămutare forțată, includea peste 15,0 mii persoane, sau 57,5% din totalul străinilor cu reședință obișnuită în Republica Moldova la data de referință a recensământului din 2024 (8 aprilie 2024). În cadrul persoanelor strămutate forțat predominau ușor cele de sex feminin (57%), iar ca mediul de reședință predomina cel urban (79,7%). Pe grupe de vârstă prevalau cei cu vârsta de 15-64 ani, reprezentând 62,1% (Tabelul 3.6 din Anexă).

După tipul de locuință, majoritatea de 90,2% dintre persoanele strămutate forțat erau în locuințe individuale, iar restul de 9,8% se aflau în spații colective de locuit (Tabelul 3.9 din Anexă).

După cetățenie, majoritatea absolută a acestora erau cetățeni ai Ucrainei (96,5%) cu 61,7% persoane adulte de 15-64 ani și 30,8% copii de 0-14 ani, restul fiind cetățeni ai Federației Ruse (1,9%) și ai altor state (Tabelul 3.10 din Anexă).

Populația după durata reședinței obișnuite

Datele cu privire la populația de la recensământul din 2024, după durata reședinței obișnuite, arată că, 30,8 % din persoane locuiau în aceeași locuință de la naștere, 62,4 % – pe parcursul a 12 luni și mai mult (nefiind născuți în aceiași locuință), și 6,8% locuiau în locuința unde își aveau reședința obișnuită mai puțin de 12 luni (Figura 10,Tabelul 3.11 din Anexă).

În repartizarea populației după durata reședinței obișnuite, diferențe importante apar în funcție de mediile de reședință. Astfel, în mediul rural, 39,0% locuiau în aceeași locuință de la naștere, iar 54,8% locuiau de peste 12 luni, pe când în mediul urban doar 21,4% locuiau în locuință de la naștere și 71,1% aveau o reședința obișnuită de peste 12 luni.

Ponderea celor care locuiau în localitatea de reședință obișnuită de la naștere era mai ridicată în rândul bărbaților (35,1%), decât al femeilor (26,9%). Cu o pondere de 56,8% bărbați și 67,4% femei își aveau reședința obișnuită în aceeași locuință de 12 luni și mai mult.

Figura 10. Distribuția populației după durata reședinței obișnuite, pe medii de reședință, %

Descarcă datele în format .xlsx

Migrația internă a populației după reședința obișnuită anterioară

Conform datelor recensământului din 2024, și-au schimbat reședința obișnuită la nivel de raion/municipiu 9,7% din populația țării sau 233,3 mii persoane. Municipiile/raioanele cu cea mai mare pondere a populației care au avut anterior reședința obișnuită (locul de trai) în alt raion/municipiu sunt mun. Bălți, raioanele Anenii Noi și Ialoveni - cu ponderi mai mari de 15%. La polul opus, unitățile administrativ-teritoriale cu cea mai mică pondere a populației care a avut anterior reședința în alt raion/municipiu sunt raioanele Briceni, Cantemir, Ștefan Vodă și UTA Găgăuzia – toate cu o pondere mai mică de 6% (Tabelul 3.12 din Anexă, Figura 11).

Figura 11. Ponderea persoanelor care au avut reședința anterioară
în alt raion/municipiu pe raioane/municipii, %

Descarcă datele în format .xlsx

Anexă:

• Tabele privind caracteristicile migraționale ale populației cu reședință obișnuită RPL 2024: populația născută în alte țări, migrația internă a populației după locul de reședință anterior (Tabelele 3.1-3.12).
• Infografice

Note:

¹ Informația este prezentată pe teritoriul unde efectiv au fost desfășurate lucrările de recenzare în cadrul RPL 2024, i.e. fără unitățile administrativ-teritoriale din stânga Nistrului, municipiului Bender (inclusiv satul Proteagailovca), comuna Chițcani (inclusiv satele Mirenești și Zahorna), satele Cremenciug și Gâsca din raionul Căușeni, comuna Corjova (inclusiv satul Mahala) din raionul Dubăsari, precum și satul Roghi din cadrul comunei Molovata Nouă, raionul Dubăsari.

² Populația cu reședință obișnuită (populația ”rezidentă” sau PRO) – reprezintă populația care a locuit preponderent în țară în ultimele 12 luni înainte de 08.04.2024 (data de referință a recensământului), indiferent de absențele temporare în scopul odihnei, al concediului/vacanței, vizitelor la rude și prieteni, al afacerilor, tratamentului medical sau pelerinajelor religioase (art.4 al Legii 231/2022 privind recensământul populațieiși locuințelor).

³ Starea civilă se referă la populația cu vârsta de 15 ani și peste.

Precizări metodologice:

Recensământul populației și locuințelor (RPL) este o cercetare statistică complexă, care are ca obiectiv prioritar producerea de statistici oficiale privind populația și locuințele, comparabile la nivel internațional.

RPL 2024 a fost realizat în conformitate cu legislația națională, luând în considerare recomandările internaționale, asigurând astfel comparabilitatea la nivel mondial și regional (inclusiv recomandările pentru recensămintele populației și locuințelor ale Organizației Națiunilor Unite ONU, ale Conferinței Statisticienilor Europeni pentru runda 2020 a recensămintelor populației și locuințelor, ale Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului etc.).

Momentul de referință al Recensământului populației și locuințelor 2024, a fost ora 00:00 a zilei de 8 aprilie 2024.

În cadrul RPL 2024, întru asigurarea plenitudinii/cuprinderii și acurateței datelor, au fost aplicate o serie de metode și tehnici noi, în comparație cu recensămintele precedente, precum:

• Recenzarea prin intervievarea persoanelor la reşedinţa lor obişnuită cu utilizarea tabletei (CAPI) şi înregistrarea răspunsurilor declarate cu o aplicație electronică. Utilizarea tehnologiilor digitale a sporit considerabil calitatea datelor colectate, a contribuit la asigurarea confidențialității și rapiditatea procesului de interviu.
• Colectarea numărului de identificare de stat al persoanei fizice (IDNP) în cadrul RPL 2024 a permis combinarea și integrarea, în scopul producerii statisticilor oficiale de recensământ, a datelor cu caracter personal, colectate direct de la respondenți, și cele colectate indirect – din surse de date administrative și surse private de date.
• Perioada de desfășurare a recenzării a fost extinsă la trei luni, față de RPL precedent, limitat la 14 zile.
• De către recenzori, au fost realizate cel puțin 5 vizite la domiciliu în caz de lipsă de contact cu gospodăria.
• Diversificarea metodelor și tehnicilor de recenzare și facilitarea recenzării a contribuit la sporirea gradului de acoperire a populației în cadrul RPL 2024 inclusiv:
  • Semnalarea datei vizitelor repetate ale recenzorului
  • Facilitarea recenzării prin completarea formularului online pe site-ul BNS
  • Funcționarea liniei verzi RPL de interacțiune cu populația
  • Colectarea datelor în format electronic, prin interviu facilitat de dispozitiv electronic (CATI) sau prin Internet (CAWI - pentru recenzarea personalului misiunilor diplomatice și consulatelor)
  • Funcționarea punctelor fixe de recenzare a populației în ultima săptămână a recenzării, oferind posibilitatea persoanelor care nu au fost cuprinse la recensământ de a se recenza la sediile oficiilor teritoriale ale BNS etc.
• Realizarea Anchetei Postrecenzare (APR) reprezentativă pentru Republica Moldova la nivel de regiuni de dezvoltare, urban/rural, sexe, grupe majore de vârstă (în 2014 – ARP a fost realizată doar pentru or. Chișinău) – pentru evaluarea sub-acoperirii la RPL.
• Studiul de evaluare a supra-acoperirii RPL.
• Utilizarea surselor de date administrative (SDA) și metodei bazate pe aplicarea ”semnelor de viață” pentru completarea datelor colectate în teren și estimarea populației totale a țării (inclusiv neacoperite în cadrul RPL).

Informații relevante:

• Metodologia de recenzare si prelucrare a datelor RPL2024
• Pagina web oficială a Recensământului Populației și Locuințelor 2024